José P. Laurel

Daripada Wikipedia, ensiklopedia bebas.
José P. Laurel
Presiden Filipina ke-3
Dalam jawatan
14 Oktober 1943 – 17 Ogos 1945
Perdana MenteriJorge B. Vargas
Didahului olehManuel Quezon (de facto)
Digantikan olehSergio Osmeña
Senator Filipina
Dalam jawatan
30 Disember 1951 – 30 Disember 1957
Hakim Bersekutu Mahkamah Agung Filipina
Dalam jawatan
29 Februari 1936 – 5 Februari 1942
Didahului olehGeorge Malcolm
Digantikan olehMahkamah disusun semula
Pemimpin Kumpulan Parlimen Majoriti Senat Filipina
Dalam jawatan
1928–1931
Didahului olehFrancisco Enage
Digantikan olehBenigno Aquino, Sr.
Senator Filipina
Dalam jawatan
1925–1931
Didahului olehAntero Soriano
Digantikan olehClaro M. Recto
Butiran peribadi
Lahir(1891-03-09)9 Mac 1891
Bandar Tanauan, Filipina
Meninggal dunia6 November 1959(1959-11-06) (umur 68)
Manila, Filipina
Tempat persemadianBandar Tanauan, Batangas, Filipina
Parti politikParti Nacionalista (sebelum 1942; 1945–1959)
Sekutu gabungan
politik lain
KALIBAPI (1942–1945)
PasanganPacencia Hidalgo
Alma materKolej Undang-Undang Universiti Filipina
Universiti Santo Tomas
Yale Law School
ProfesionPeguam
Tandatangan

José Paciano Laurel y García (March 9, 1891 – November 6, 1959) adalah Presiden Republik Filipina semasa Perang Dunia Kedua, dari tahun 1943 hingga tahun 1945.

Selepas tamat perang, Laurel tidak diiktiraf sebagai Presiden Republik Filipina sehingga Diosdado Macapagal menjadi Presiden Republik Filipina.

At Malacañang Palace, 1955. Dari kiri: Senator Edmundo Cea, Bekas Presiden José P. Laurel Sr., Senator Primicias, Presiden Senat Eulogio A. Rodriguez, Sr., Presiden Ramon F. Magsaysay, dan Speaker Dewan Rakyat José B. Laurel Jr.

Kematian[sunting | sunting sumber]

Pada 6 November, 1959, Laurel meninggal dunia di Hospital Lourdes, di Manila,[1] kerana massive serangan jantung dan Angin Ahmar.

Kehidupan peribadi[sunting | sunting sumber]

Keluarga[sunting | sunting sumber]

Laurel telah berkahwin dengan Pacencia Hidalgo pada tahun 1915, dan mempunyai sembilan anak. Kesemua anak-anak Laurel ini kemudiannya menjadi ahli politik yang berjaya.

Keturunan[sunting | sunting sumber]

  • Francis Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan Presiden Syarikat pengeluaran minyak.
  • Franco Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang penyanyi dan pelakon.
  • Rajo Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang pereka fesyen.
  • Patty Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang hos rancangan TV.
  • Denise Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang pelakon dan personaliti TV.
  • Cocoy Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang pelakon.
  • Iwi Laurel-Asensio adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan juga seorang pelakon, penyanyi dan hos rancangan TV.
  • Peter Laurel adalah cucu Presiden Jose P. Laurel dan Bekas presiden Lyceum Filipina.

Nota[sunting | sunting sumber]

  1. ^ Justices of the Supreme Court, p. 176

Rujukan[sunting | sunting sumber]

  • Laurel, Jose P. (1953). Bread and Freedom.
  • Zaide, Gregorio F. (1984). Philippine History and Government. National Bookstore Printing Press.
  • Sevilla, Victor J. (1985). Justices of the Supreme Court of the Philippines Vol. I. Quezon City, Philippines: New Day Publishers. m/s. 79–80, 174–176. ISBN 971-10-0134-9.
  • Malcolm, George A. (1957). American Colonial Careerist. United States of America: Christopher Publishing House. m/s. 103–104, 96–97, 139, 249–251.
  • Aluit, Alfonso (1994). By Sword and Fire: The Destruction of Manila in World War II February 3 - March 3, 1945. Philippines: National Commission for Culture and the Arts. m/s. 134–138. ISBN 971-8521-10-0.
  • Ocampo, Ambeth (2000) [1995]. "The Irony of Tragedy". Bonifacio's Bolo (ed. 4th). Pasig City: Anvil Publishing. m/s. 60–61. ISBN 971-27-0418-1.

Pautan luar[sunting | sunting sumber]

Kerusi dewan
Didahului oleh
Antero Soriano
Senator dari daerah ke-5
1925–1931
Diikuti oleh:
Claro M. Recto
Jawatan undang-undang
Didahului oleh
George A. Malcolm
Hakim Bersekutu Mahkamah Agung
1936–1941
Mahkamah disusun semula
Jawatan politik
Didahului oleh
Manuel L. Quezon
sebagai presiden Filipina
Presiden Republik Filipina
14 Oktober 1943 – 17 Ogos 1945
Diikuti oleh:
Sergio Osmeña
Didahului oleh
Jorge B. Vargas (de facto)
sebagai Pegawai Pengerusi Suruhanjaya Eksekutif Filipina
Presiden Republik Filipina
14 Oktober 1943 – 17 Ogos 1945
Diikuti oleh:
Sergio Osmeña

Templat:PhilSenMajority